《醒来吧，罗马尼亚人》（罗马尼亚语：Deșteaptă-te, române）是罗马尼亚的国歌，启用于1990年，作词者为Andrei Mureșanu（1816年-1863年），作曲者Anton Pann（1796年-1854年）。这首歌在1917年到1918年和1991年到1994年之间两度成为摩尔多瓦的国歌，1994年摩尔多瓦将国歌换为《我们的语言》。
这首歌作于1848年革命期间，原名《回声》（Un răsunet）。这首歌在当年7月29日在Râmnicu Vâlcea首次歌唱，随后被当作革命颂歌，并更名《醒来吧，罗马尼亚人》。从那时起，这首代表自由和爱国的歌曲在罗马尼亚的所有主要的冲突中被演唱，包括1989年导致罗马尼亚共产党领袖齐奥塞斯库倒台的罗马尼亚革命。这首歌在1989年革命后成为了罗马尼亚国歌，代替了共产党时代的《三色旗》。
每年7月29日是罗马尼亚的“国歌日”（Ziua Imnului național）。
原诗有11段，在正式场合作为国歌演唱第一、二、四、十一段。
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viața-n libertate ori moarte!“ strigă toți.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!
Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost'pământ!
Deщеаптъ-те, роmъnе, dіn соmnȢл чел dе móрте
Ꙟn каре тĕ аdъnчіръ барбарii dе тіраnĭ!
АкȢm орĭ nічĭ оdатъ кроĭеще'цĭ алтъ сóрте
Ла кареа съ се 'nкіnе ші крȢzіĭ тъĭ dȢшmаnĭ!
АкȢm, орĭ nічĭ оdатъ съ dъm dовеzĭ ла лȢmе,
Къ 'nасте mъnĭ mаĭ кȢрџе Ȣn съnџе dе роmаn,
Шĭ къ'n а nóстре пептȢрĭ пъстръm кȢ фалъ Ȣn nȢmе
ТрĭȢmфътор dе пополĭ, Ȣn nȢmе dе Траĭаn.
Ꙟnалцъ'цĭ лата фрȢnте, ші каȢтъ 'n џіȢр dе тіnе
КȢm стаȢ ка браzĭ ꙟн mȢnте воĭnічĭ сȢте dе mіĭ!
Ꙋn глас еĭ mаĭ ащеатъ ші сар ка лȢпĭ ꙟн стіnе
Бътръnĭ, бърбацĭ, жȢnĭ, тіnерĭ dіn mȢnцĭ ші dіn къmпіĭ!
Прівіцĭ mъреце Ȣmбре, МіхаĭȢ, Щефаn, Корвіnе
Ла nаціа роmъnъ, л'аĭ востріĭ стръnепоцĭ!
КȢ брацеле арmате, кȢ фокȢл вострȢ'n віnе,
Віĭацъ 'n лібертате, орĭ móрте стрігъ тоцĭ!
Пре воĭ въ nimiчіръ а пісмеĭ ръȢтате
Ші óрба nеȢnіре ла Мілкоб ші Карпацĭ!
Daр nоĭ пътрȢnшĭ ла сȢфлет de сфъnта лібертате,
ЖȢръm, къ воm da mъna, съ фіm пȢрȢреа фрацĭ!
О mаmъ веdȢвітъ dела МіхаĭȢ чел mаре
Претіndе dела фіі'шĭ аzĭ mъnъ d'ажȢтор;
Ші бластъmъ кȢ лакръmĭ ꙟн окĭ, пе орĭ шікаре,
Ꙟn астфелĭȢ dе перікȢл се фаче въnzътор.
De фȢлџере съ пеаръ, de тръсnет ші пȢчóсъ,
Орĭ каре с'ар ретраџе din глоріосȢл лок,
Къnd патріа саȢ mama кȢ іnima dȢióсъ,
Ва чере ка съ тречеm прin сабіе ші фок.
N'aжȢnсе iaтагаnȢл барбареĭ сеmiлȢnе,
А кърȢĭ плъџĭ фатале ші аzĭ ле maĭ сіmціm;
АкȢm се вѫръ кnȢта ꙟн ветреле стръбȢnе,
Daр maртор nе é DomnȢл къ віĭ nȢ о прііmim.
N'aжȢnсе dеспотісmȢл кȢ 'nтеага лȢĭ орбіе,
А кърȢĭ жȢг din веакȢрĭ ка вітеле'л пȢртъm;
АкȢm се 'nчеаркъ крȢzіĭ ꙟн óрба лор трȢфіе,
Съ ne ръпіаскъ ліmба: dар mорцĭ nȢmaĭ о dъm!
Роmъnĭ dіn патрȢ ȢnгĭȢрĭ, акȢm, орĭ nічĭ оdатъ
Ꙋnіцĭ'въ ꙟн кȢџет, Ȣnіцĭ'въ 'n сіmцірĭ!
Стрігацĭ ꙟн лȢmеа ларгъ къ DȢnъреа'ĭ фȢратъ
Пріn іnтрігъ ші сілъ, віклеnе Ȣnелтірĭ!
Преоцĭ, кȢ крȢчеа'n фрȢnте, къчĭ óстеа é крещіnъ,
Deвіzа'ĭ лібертате, ші скопȢл еĭ преа сфъnт!
МȢріm mаĭ біnе 'n лȢптъ, кȢ глоріе deпліnъ,
Deкът съ фіm склаві ĭаръшĭ ꙟн векĭȢл nост пъmъnт!
醒来吧，罗马尼亚人，从死一样的沉睡中
从野蛮暴君的压迫中
就在现在建立新的命运
在这命运面前即使是最残酷的敌人也会屈服
就在现在让我们给世界证明
我们仍然流着罗马人的血，
我们心中仍然为一个人骄傲
为英勇得胜的特拉扬骄傲。
抬起你宽广的额头，环顾四周，
成百上千的壮士如同山上的冷杉站立；
等待一个声音，像扑向羊群的狼一样，
来自山区和平原的老年、壮年、青年、少年。
看吧，那些伟人的幽灵们，米哈伊，史帝凡，科尔文内，
罗马尼亚民族，你们的子孙，
手中拿着武器，血管中燃着你们的火焰
“不自由毋宁死！”，所有人喊道。
在米尔科夫河（英语：Milcov River (Siret)）和喀尔巴阡山边，
你因罪恶的嫉妒和蒙蔽下的不团结而被打败。
但我们的灵魂被神圣的自由打动，
宣誓将永远如同兄弟般团结。
米哈伊大帝时代的一位寡母，
要她的孩子们今日上前相助，
她眼里的泪水谴责任何，
在这样的危机下成为叛徒的人。
那些逃离这荣耀之地的人，
应在闪电和硫磺下消逝。
祖国或是母亲深情召唤，
要我们穿越刀光和烈火。
我们受够了野蛮新月的弯刀（英语：Yatagan），
至今我们尚能感觉到其带来的致命伤痕，
鞭子侵入了我们祖先的家园，
但主作见证，我们不会活着接受它。
我们受够了专制的遮蔽，
几个世纪以来戴着牲畜般的重轭；
现在自大的残暴者想要
夺去我们的语言，但我们将至死不屈。
各地的罗马尼亚人，机不可失，时不再来
统一思想，统一感受
向世界宣告多瑙河的盗取
是通过卑鄙的阴谋和武力
教士们，举起十字架！我们的军队是基督教的，
我们的格言是自由，目标是神圣的，
在战斗中光荣地死去要好于，
再一次在我们古老的土地上成为奴隶。
